luni, 7 mai 2012

In loc de prefata


 II


  ''Take risks and tell stories''


      Nu oricine poate scrie povesti.
      Oamenii scriu texte, sau copiaza texte dupa altii care fac acelasi lucru, si si le insusesc simtindu-se creatorii acestora, dar povestile, marile povesti nu se scriu cu pixul pe hartie, marile povesti se scriu cu sufletul, si cum multi nu cred in existenta sufletului, nu multi scriu povesti.
     
      Creatorii povestilor si-au adus irealul in propria viata reusind astfel sa faca fata celor 2 luni, dar mai ales, au invatat sa traiasca in prezent si in viitor, o parte a lor fiind inca blocata in trecut.
      Ei au invatat sa faca greseli, sa ierte, sa uite, sa iubeasca, si sa le faca pe toate o data.
    
    Povesti sunt multe, povestitori......

In loc de prefata

    I

"Poate nu sunt culoarea ta preferata, dar intr-o zi o sa ai nevoie de mine pentru a-ti finaliza tabloul"

      


       Sunt rosu, albastru, verde, auriu, roz, maro inchis, galben deschis sau portocaliu.
       Sunt culorile obisnuite de care te lovesti zi de zi, cele ce iti coloreaza momentele gri din viata, sau sunt colorile pe care nu le cunoaste nimeni, nu le-a vazut nimeni, nici tu...
        Sunt o culoare al carui nume e mai lung decat o noapte de iarna, si a carei nuanta poate nu o cunosc nici eu. Probabil tu iubesti negrul si uneori ma regasesti in el pentru ca asa m-ai iubi mai mult, dar sti ca eu nu sunt culoarea ta si te minti noptile in care incerci sa imi intelegi reactiile incolore patate de sunetele ce-ti infunda timpanul, sunete de care doar tu sti.
        Recunosc...poate nu sunt culoare ta preferata, dar intr-o zi o sa ai nevoie de mine pentru a-ti finaliza tabloul.